Stresul: factorul psihic

Stresul: factorul psihic“De indata ce am reluat munca, durerea mea de spate a revenit” sau “Este suficienta o constrangere si gata! Durerea revine”. Nu ati auzit niciodata acest gen de mici remarci in jurul vostru? Sunt tot atatea situatii in care fiecare va putea cu usurinta sa-si recunoasca maniera proprie de reactie in functie de locul sau de munca.

Cu certitudine, psihologia este puternic implicata: ne putem gandi la relatia stransa dintre gandire, emotii si corp. Daca presiunea timpului este sursa de stres, emotiile negative, cum ar fi teama si enervarea reprimata, sunt, de asemenea, vectorii unui stres important si antreneaza disfunctionalitati psihologice considerabile.

In plus, exista ipoteza potrivit careia creierul nu face diferenta intre un stres de natura exogena, care provine din exterior, si un stres de natura endogena, adica tot teatrul nostru interior de ganduri negative, de teama, de angoase, de incertitudini, de anxietate, ca si cum, cu o mica diferenta, creierul ar interpreta, in aceeasi maniera, realul si imaginarul, activand raspunsuri asemanatoare la nivelul organismului.

Eminenti medici au studiat mecanismele biologice si consecintele provocate de stres. Cu toti au fost de acord in privinta a doua puncte: foarte sumar, secretiile excesive de adrenalina, in cazul stresului violent, au tendinta de a antrena probleme de natura cardiovasculara; secretiile continue de cortizol, in cazurile de stres repetitiv, sfarsesc prin a inhiba, intre altele, reactiile imunologice. Putem, cu usurinta, sa ne imaginam repercusiunile acestor fenomene in organismul nostru, deducand noi insine consecintele stresului la care suntem supusi zilnic. Un lucru este esential de retinut: viteza si agitatia zilnica determina o risipa de energie. Organismul uman nu a fost conceput pentru aceasta; capacitatea lui de a reactiona este foarte solicitata, ceea ce conduce, in mod natural, la epuizare, atat la nivel muscular, cat si la nivel organic si glandular, cu toate consecintele ce decurg de aici. In ceea ce priveste epuizarea resurselor psihice, aceasta duce la depresie.

 

Abordare preventiva a stresului: detectarea simptomelor


Abordarea pe care v-o propun este strict si riguros orientata spre un scop de prevenire. Astfel, mi se pare oportun sa cunoastem simptomele stresului, pentru a putea reactiona la timp si a-l putea preveni. Aceasta abordare, de fapt, ne invita sa ne responsabilizam in raport cu sanatatea noastra, sa prevenim boala, atata timp cat este posibil si, mai ales, sa marim sansele de realizare si de performanta in munca noastra.

  • Cateva simptome ale stresului…

Simptome fiziologice: insomnie, dureri de spate, de cap sau de abdomen legate de dispute, aciditate a stomacului, sufocari, lipsa de aer, apnee, oboseala puternica, palpitatii, mancarimi, eczeme, perturbari ale ritmului hormonal, crampe musculare, infectii sezoniere ce intervin regulat.

Simptome psihoemotionale: sentiment de teama destul de difuz, de angoasa, de anxietate, de nepasare, pierderea entuziasmului, tensiune nervoasa, scaderea moralului si a motivarii, senzatia de persecutie, de proasta dispozitie, agresivitate, iritare, enervare intempestiva, criza de plans, exasperare, senzatia de inecare, accese de panica, urlete, stare depresiva.

Simptome energetice: nod in gat, dureri in piept, impresia de a fi supraexcitat sau complet vid, ca urmare a disputelor.

Simptome intelectuale: sentimentul de a fi complet depasit, de a fi inecat in ganduri negre, dificultati de concentrare, tulburari de memorie, uitari frecvente, erori.

Simptome comportamentale: pierderea controlului de sine, gesturi dezordonate, munca intensa alternand cu faze de hipoactivitate, adoptarea unor comportamente de acomodare, inchistare, absenteism.

 

Subtilele portite de scapare


Neavand vreodata sansa de a cunoaste tehnicile de gestiune a stresului, pana in prezent, un mare numar de persoane a adoptat comportamente de evitare, de compensare sau de securitate, pentru a incerca “sa faca fata”. Cu toate ca aceste comportamente sunt legitime fata de conditiile din ce in ce mai fluctuante in care noi evoluam, sunt, din pacate, nefaste organismului. Astfel, unele determina un consum exagerat de cafea, altele privilegiaza consumul de alcool, atunci cand nu e vorba de tutun sau de alimente.

In prezent, trebuie sa avem o buna conditie fizica si sa fim pregatiti moral pentru a face fata evenimentelor si situatiilor din activitatea zilnica, care cer, din partea noastra, o vigilenta absoluta, o capacitate de reactie deosebita si o sanatate de fier. Pentru aceasta, este indispensabil sa deprindem gestionarea stresului prin mijloace adecvate. Daca vom reusi sa identificam corect simptomele de stres si sa reactionam prompt cu mijloacele pe care le vom descoperi imediat, atunci parcursul nostru profesional va fi unul fericit, de succes, fiindca el se va efectua intr-o stare de relaxare si de stapanire de sine, facandu-ne, astfel, sa imbratisam cu o privire plina de bunavointa lucrurile, oamenii si mediul inconjurator.

Sa luam cea mai buna decizie si sa menajam corpul nostru, acest corp care lucreaza pentru noi zi si noapte si care repara toate activitatile anarhice si toate solicitarile exagerate cu atata efort si dragoste… Cu toate ca are un potential de recuperare fenomenal, el nu poate repara toate greselile pe care le facem! Si el are dreptul la saturare. Pentru ca, pana la urma, s-a saturat si el de stresul nostru! L-ati intrebat vreodata lucrul asta?

 

Text: Alina Lupa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *