Unt versus margarina

Unt versus margarinaIn incercarea de a adopta un stil de viata sanatos, multe persoane se confrunta deseori cu o alegere dificila: unt sau margarina? Ambele isi gasesc locul in meniul micului dejun, desi nu sunt recomandate a fi consumate cu regularitate. Cele doua produse au atat efecte pozitive, cat si efecte negative asupra organismului. Insa, pentru a sti care este alegerea potrivita pentru tine, este necesar sa cunosti mai multe lucruri despre fiecare produs in parte.

 

Untul nu este recomandat cardiacilor

In mod natural, untul provine din lapte, unul dintre cele mai importante produse lactate pentru alimentatia omului. In compozitia sa se gasesc mai mult de 80% din grasimile din lapte,  intre 15-17% apa, 6% proteine, calciu si fosfor in proportie de 1,2%. De asemenea, untul contine vitaminele A, E, K, seleniu – un puternic antioxidant ce lupta impotriva radicalilor liberi si iod – element care contribuie la buna functionare a glandei tiroide.

Totodata, untul contine, in mare parte, si acizi grasi saturati si colesterol, doua elemente strans legate de problemele cardiace. Desi acestia au rolul de a conferi untului starea solida in care se prezinta in conditii optime, ei se pot depune pe vasele de sange, crescand nivelul colesterolului “rau” si, implicit, riscul aparitiei bolilor cardiovasculare. Asadar, persoanele care sufera de afectiuni ale inimii, au dislipidemii sau sunt obeze trebuie sa evite consumul de unt. In cazul in care nu ai probleme de sanatate si vrei sa reduci cantitatea de grasimi saturate si colesterol din dieta poti opta pentru: unt batut spuma (contine jumatate din caloriile si grasimile saturate ale cubuletelor de unt obisnuite); unt cu un continut scazut de grasimi (se obtine prin adaugarea de apa sau gelatina si conservanti pentru a avea consistenta solida) sau unt amestecat cu uleiuri vegetale.

 

Margarina, obtinuta prin hidrogenare

Margarina a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand o echipa de cercetatori americani a avut ideea sa ia diverse uleiuri vegetale, sa le incalzeasca la 150 grade Celsius si sa le adauge hidrogen in prezenta unor catalizatori de nichel, ca sa se intareasca. Astfel, a aparut margarina care are aspect asemanator celui al untului, dar o structura moleculara asemanatoare plasticului. Desi uleiurile vegetale folosite la prepararea margarinei contin  grasimi nesaturate care duc la scaderea nivelului de colesterol „rau” (LDL), procedeul de obtinere a acestui produs are efecte negative asupra organismului. Asadar, hidrogenarea are ca rezultat formarea de grasimi de tip „trans” (cunoscute si sub numele de grasimi vegetale hidrogenate) care tripleaza riscul de boli coronariene, potrivit studiilor realizate la Universitatea Harvard.

 

De la hidrogenare la interesterificare

In ultimii ani, consumatorii pot gasi pe piata un nou tip de margarina, si anume margarina light, non-hidrogenata. Ea se obtine prin amestecarea uleiurilor vegetale cu o cantitate mica de ulei de palmier interesterificat si apa. Astfel, vechiul tip de margarina devine light, deoarece contine o cantitate minima de acizi grasi de tip “trans”. Desi este saraca in grasimi, margarina este un aliment nociv pentru sanatatea copiilor, a femeilor insarcinate si a persoanelor in varsta, din cauza modului artificial de obtinere.

Astfel, untul este considerat a fi o alegere mai buna, deoarece este un produs 100% natural. Insa, indiferent de produsul ales, se impun anumite conditii. Verificarea calitatii produsului si moderatia sunt doua dintre lucrurile pe care trebuie sa le iei in considerare. Persoanele sanatoase, care au activitate fizica regulata, pot consuma maximum 40 g de unt in fiecare zi. In ceea ce priveste margarina, se recomanda alegerea uneia care are ca ingredient de baza uleiul vegetal lichid si contine maximum doua grame de acizi grasi saturati.

 

Text: Elena Diaconu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *