Cum să-ți dai un boost de creativitate

Ai nevoie de creativitate? Dacă ar fi să vizualizezi o zi de muncă, cum ar arăta? Ar începe cu trezitul devreme, verificarea listei cu activitățile de făcut pentru ziua respectivă, apoi ar urma o cafea tare înainte de a trece la lucru?

Acum, ce zici de o zi cu mai multă creativitate? Îți imaginezi lungi momente de reflexie, stiloul pregatit, în timp ce tu privești visătoare spre cer? Puțini și-ar imagina ambele scenarii arătând la fel. De aceea, din păcate, am creat o alegere dihotomică între cele două.

Productivitate vs creativitate

Lumea noastră actuală este obsedată de productivitate. Suntem bombardați de cărți, articole și experți care ne îndeamnă să oprim timpul, să oprim distragerile digitale și să pășim în spații liniștite, astfel încât să ne putem concentra asupra muncii. Dar căutarea noastră neobosită de a fi productivi subminează una dintre cele mai importante abilități de la locul de muncă de astăzi: este vorba despre creativitate. Cu toții am fost avertizați că, în viitor – atunci când mașinăriile și inteligența artificială vor efectua partea de rutină a muncii noastre – contribuția noastră cea mai valoroasă va fi ingeniozitatea și inventivitatea, deci pura creativitate.

Deci, cum creăm condițiile potrivite pentru creativitate, mai ales când rutinele noastre zilnice sunt atât de orientate spre bifarea listei de activități?

Tehnică pentru producerea ideilor

Scenaristului Aaron Sorkin (mintea din spatele emisiunii de televiziune West Wing și filme precum Moneyball și The Social Network) a dezvăluit pentru The Hollywood Reporter că face șase dușuri pe zi. „Nu sunt un germofob”, a explicat el, dar când scrisul nu merge bine, fac un duș, schimb hainele și încep din nou. Trucul lui Sorkin se bazează pe a face ceva nou în mod regulat – uneori la fiecare oră. Și a constatat că cele mai bune idei ale sale nu apăreau în momentele de concentrare febrilă, ci atunci când era la duș. Așa că și-a instalat un duș în colțul biroului său și îl folosește regulat. El a descris procesul ca fiind un „obicei” pentru declanșarea ideilor originale.

În 1939, James Webb Young, director de publicitate la Madison Avenue, a scris un ghid definitoriu despre procesul de creativitate, Tehnică pentru producerea ideilor. În această cărticică, Webb Young ne reamintește „că o idee nu este nici mai mult nici, mai putin decât o combinație nouă de elemente vechi”. Cincizeci de ani mai târziu, Steve Jobs a observat ceva similar: „Creativitatea înseamnă conexiunea lucrurilor. Dacă întrebi oamenii creativi cum au făcut ceva, se simt puțin vinovați pentru că nu stiu cum au făcut-o cu adevărat, pur si simplu au avut inspiratie. Li se părea normal să se întample după un timp. Acest lucru se datorează faptului că s-au folosit de experiențele pe care le-au avut și au sintetizat lucruri noi.”

De asemenea, Webb Young prezintă o tehnică remarcabil de simplă pentru gândirea creativă.

Și frustrarea e în proces

În primul rând, adună materie primă ca stimulent. Lansează provocări și începe să te gândești la zona ta de interes. El avertizează că acest lucru trebuie făcut sistematic, laborios și mai degrabă frustrant. Apoi, digeră mental materialul selectat. Webb Young îți propune să completezi mici fișe cu notițe – așa cum ai face dacă ai avea un examen – și încearcă să creezi conexiuni între elemente, ca și cum ai încerca să rezolvi un puzzle. Webb Young sugerează că acest proces creează o senzație de frustrare. Apoi sugerează să amesteci fișele în căutare de conexiuni. Pentru acest pas, folosește post it-uri și încearcă, de asemenea, să asociezi chestii mai puțin relevante pe foi de hârtie uriașe, aproape ca o hartă vastă a mintii.

Ultima etapă a metodei sale este cea mai mare anatemă a lumii în care trăim, obsedată de productivitate. Pur și simplu nu trebuie să faci nimic. Asemeni dușului lui Sorkin, Webb Young ne îndeamnă să găsim o modalitate de a ne deconecta mintea pentru a permite procesarea inconștientă: „Renunți la subiect și îți scoti problema din minte asa cum poți” și apoi „apelezi la orice îți stimulează imaginația și emoțiile. ” Webb Young spune că, după ce făcea aceste lucruri de pregătire (adesea frustrante), „de nicăieri apărea ideea”, fie când era la plimbare, în timp ce asculta muzică, urmărea un film sau, da, la duș.

Vacanța ne inspiră

Majoritatea dintre noi ne putem regăsi probabil în această abordare testată în timp. Cele mai bune idei ale noastre par să vina în momentele de detașare. Istoria recentă ne oferă o mulțime de exemple de creatori care au fost inspirati atunci când se aflau în vacanță. Lin Manuel Miranda a spus că a fost inspirat pentru ideea muzicalului de un miliard de dolari, Hamilton, în timp ce se relaxa pe o plajă din Mexic. Kevin Systrom, creatorul Instagram, se plimba pe o plajă mexicană când i-a venit ideea sa facă această aplicație.

Neurologii ar sublinia cu ușurință că această stare de spirit nefocalizată este atunci când modul implicit al creierului este activat. Noțiunea de mod implicit a creierului a fost concepută în anii ’70, când s-a observat că și în stările de repaus părea să existe o mare activitate neuronală mentală. Cei mai mulți dintre noi ne aflăm în această stare când ne detasăm, gândurile noastre se pierd visând departe, poate că atunci când suntem într-o stare de plictiseală. În timp ce societatea a eradicat în mod esențial plictiseala lăsându-ne fără niciun moment nestimulat, consecința invizibilă este aceea că am pierdut acele clipe in care visam cu ochii deschisi

A dori să ne optimizăm propria productivitate este un răspuns perfect rezonabil la cererile crescânde. Dar căutarea noastră neobosită de eficiență a devenit o supra-corecție – dacă valorizăm cu adevărat originalitatea gândirii creative, atunci este timpul să recunoaștem că productivitatea și creativitatea există adesea în opoziție una cu cealaltă. Productivitatea este concentrare, creativitatea este „visare”.

Dacă ziua ta de muncă pare mai mult decât o serie de întâlniri și e-mailuri, ai putea să reflectezi la experiența lui Aaron Sorkin și să te întrebi: La ce mă gândesc? Lasă deoparte lista de activități, îndepărtează-te de birou, oprește podcast-urile în drum spre casă. Alegeti zilnic un moment în care să încerci să nu faci nimic. Acordă-i creierului tău un moment de relaxare și poti avea cele mai bune idei.

Text Corina Ionescu

aprilie 24th, 2020 by Dudau Cristina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate