Plimbarile in parc au un impact pozitiv asupra persoanelor depresive

Plimbarile in parc au un impact pozitiv asupra persoanelor depresiveO plimbare in parc poate aduce beneficii la nivel psihologic persoanelor care sufera de depresie, conform ultimelor studii in domeniu. Psihologii din Canada si SUA au examinat mai mult timp persoane diagnosticate cu forme grave de depresie si au ajuns la concluzia ca efectul unei plimbari este echivalentul unei vesti bune. Marc Berman, cercetator la Baycrest de Institutul de Cercetare Rotman, Toronto, a condus studiul impreuna cu partenerii sai de la Universitatea din Michigan si Universitatea Stanford.

“Studiul nostru a aratat ca pacientii cu depresie clinica au demonstrat performanta imbunatatita a memoriei, dupa o plimbare in natura, in comparatie cu o plimbare intr-un mediu urban aglomerat”, a spus dr. Berman.

Dar el a avertizat ca astfel de plimbari nu sunt un inlocuitor pentru tratamentele existente pentru tratarea depresiei clinice. “Plimbarile in natura pot actiona in completarea tratamentelor deja existente pentru cazuri de depresie clinica. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe investigatii pentru a intelege cat de eficiente pot fi plimbarile prin natura si, totodata, cat contribuie ele la imbunatatirea functionarii psihologice a pacientului”, a mai adaugat dr. Berman.

Cercetarea Dr. Berman face parte dintr-un camp al stiintelor cognitive, care are la baza teoria concentrarii in natura. Dr. Berman este de parere ca oamenii care interactioneaza cu natura pasnica si nu sunt bombardati cu distragerile externe se pot concentra mult mai bine, ba mai mult, isi pot imbunatati considerabil starea de spirit. In natura, creierul se poate relaxa destul incat sa induca o stare linistitoare care ajuta la restabilirea sau actualizarea acestor capacitati cognitive.

Intr-o lucrare de cercetare publicata in 2008 in revista Psychological Science, Dr. Berman a demonstrat faptul ca in cazul adultilor care nu au fost diagnosticati cu vreo forma de depresie, insa au primit un impuls mental, o simpla plimbare de o ora intr-un parc a fost de ajuns pentru imbunatatirea cu 20% a performantelor de memorie si de atentie – fata de o plimbare de o ora intr-un mediu urban zgomotos.

In cadrul acestui studiu, dr. Berman si echipa sa de cercetare au incercat sa afle daca o plimbare in natura poate oferi beneficii cognitive si daca imbunatateste starea de spirit a persoanelor diagnosticate cu depresie clinica. Avand in vedere ca trasatura dominanta a persoanelor cu depresie este gandirea negativa, cercetatorii au fost sceptici la inceputul studiului, crezand ca o plimbare solitara in natura le-ar putea agrava starea de spirit si memoria pacientilor.

Pentru realizarea acestui studiu au fost necesare 20 de persoane – 12 femei si opt barbati -, toate diagnosticate cu depresie clinica. In cadrul experimentului, pacientii au mers o data intr-un cadru linistit, in natura, si o data intr-un cadru urban zgomotos. Inainte de fi scosi la plimbare, participantii au fost rugati sa noteze pe o foaie de hartie care este starea de spirit pe care o au in acel moment. Ei au fost apoi repartizati aleatoriu: unii au fost dusi la o plimbarea de o ora, in Ann Arbor Arboretum (Woodland Park), in timp ce ceilalti au fost dusi in centrul zgomotos al orasului Ann Arbor. Ei au urmat traseul stabilit de catre psihologi, iar la intoarcere li s-a facut o serie de teste in care le-au fost masurate nivelul de concentrare si functiile cerebrale. O saptamana mai tarziu, participantii au repetat intreaga procedura, insa de data aceasta cei care au fost in parc s-au dus in centrul orasului si invers.

Dupa terminarea studiului, cercetatorii au observat o imbunatatire cu 16% a atentiei si a concentrarii atunci cand pacientii s-au aflat la plimbare in natura. Surprinzator, chiar si pentru oamenii de stiinta, se pare ca interactiunea cu natura nu atenueaza starea de spirit depresiva si, in plus, nivelul starii de spirit negative scade in timp ce starea de spirit pozitiva este in crestere continua. Dr. Berman este de parere ca acest lucru sugereaza faptul ca mecanismele creierului stau la baza modificarilor cognitive.

Constatarile au fost publicate online in Jurnalul de tulburari afective si au fost raportate de catre Wall Street Journal, The Boston Globe, The New York Times si chiar in cartea Pulitzer Prize finalist, scrisa de Nicholas Carr, si in The Shallows: What the internet is doing to our brains.

 

Text: Andreea Popescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *