Sindromul intestinului iritabil

Sindromul intestinului iritabilTulburarile gastro-intestinale functionale sunt o patologie frecventa. In functie de simptomatologie, acestea au fost grupate in 28 de categorii, cuprinzand segmentele tubului digestiv de la faringe la regiunea ano-rectala.

„Vedeta” este sindromul de intestin iritabil (SII), care ocupa grupa C alaturi de balonarea, diareea, constipatia functionala si tulburarile functionale intestinale nespecifice. Prin definitie, SII este durerea sau discomfortul abdominal ce dureaza cel putin 3 zile lunar in ultimele 3 luni si asociaza ameliorare la defecatie si debut simultan cu o schimbare in fecventa scaunelor, dar si in consistenta si aspectul acestora.

Aceste simptome trebuie sa fie prezente cu cel putin 6 luni anterior momentului stabilirii diagnosticului. Schimbarea in frecventa poate fi in plus (mai mult de 3 scaune zilnic) sau in minus (cel putin 3 scaune/saptamana). Criterii aditionale sunt necesitatea imperioasa de a defeca sau dimpotriva defecatia dificila cu screamat si senzatie de evacuare incompleta. Laic, este vorba de alternanta constipatie-diaree.

Metode de investigatie
In general, tulburarile functionale implica mai multe segmente ale tubului digestiv; SII se refera la simptome ce tin de intestinul subtire si colon. Investigatiile trebuie reduse la minimul necesar pentru ca in acest segment de patologie se face un exces de investigatii si de rezolvari chirurgicale (colecistectomia e pe primul loc, apoi apendicectomia sau histerectomia). Situatiile care necesita investigare temeinica sunt: antecedente familiale, varsta, test de hemoragii oculte pozitiv, existenta semnelor de alarma: scadere ponderala, anemie, febra, mase abdominale, hemoragii digestive. Atunci isi intra in drepturi investigatii precum: ecografia, endoscopia cu fibroscopul sau videocapsula, rezonanta magnetica si nucleara, tomografia computerizata, tomografia cu emisie de pozitroni, scintigrafie.

Cauzele aparitiei bolii
Cauzele sunt multiple si in ultimul timp s-au facut reconsiderari majore. Implicati sunt: factorul genetic prin impactul asupra neurotransmitatorilor digestivi (serotonina, histamina, proteina g), mediul familial – exista o tendinta la agregare familiala prin obiceiuri comune si atentia excesiva a parintilor, factorii psihosociali – ritm de viata alert stresant, istoric de abuz, afectiuni psihiatrice, alterari ale dispozitiei, insomnii, tulburari de adaptare, anxietate, situatii conflictuale (divort, neintelegeri in familie, loc de munca instabil, decese ale apropiatilor).

Manifestarile colonului iritabil
Toate acestea au un rasunet la nivel fiziologic: motilitate alterata – miscari prea lente, prea alerte sau anormale (non-peristaltice) ce duc la contracturi dureroase – de aici si numele de colon spastic, sau distensii de segmente intestinale (acest lucru se poate investiga prin timpii de tranzit baritat sau cu pelete); hipersensibilitate viscerala – la stimuli mici sau chiar in conditii normale apare, la anumite persoane, o reactie dureroasa prea puternica, un status inflamator „activat” sau populare bacteriana anormala ca numar sau tipuri de bacterii ale intestinului, util fiind testul respirator cu lactuloza cu hidrogen marcat.

Tratament prin schimbarea stilului de viata
Tratamentul vizeaza corectarea factorilor reversibili: intreruperea unor medicamente potential nocive, rezolvarea situatiilor conflictuale prin psihoterapie, terapia cognitiv-comportamentala sau hypnoterapia. Trebuie adus la parametri normali ceea ce numim mod de viata: ritmul de derulare al diverselor activitati, respectarea somnului si a timpilor de relaxare; exercitiu fizic si scadere in greutate la obezi; dieta, nu restrictiva, ci respectarea orarului meselor, consumul de mese mici si regulate, prepararea corespunzatoare a alimentelor, respectarea principiilor nutritivi. In functie de tipul predominant de tulburare, se consiliaza consumul de fructe, zarzavaturi, legume, fibre alimentare (tarate) in constipatii sau evitarea rationala a acestora in tulburarile diareice si cu balonare. Restrictia de lactoza e utila la varstnici.

Remedii medicamentoase
In caz de constipatie, se recomanda prokinetice (domperidona, neostigmina), laxative fitoterapice (crusin, senna, ceai laxativ) sau lactuloza, bisacodil sau polietilenglicol, enzime pancreatice, substante tensioactive simeticona sau dimeticona in balonare. Probioticele (preparate de bacterii saprofite) sunt promitatoare la nivel de studii, iar antibioticele in sindroame de dismicrobism. Terapia neuropsihica medicamentoasa include antidepresive triciclice, inhibitori ai recaptarii serotoninei (paroxetina). In tulburarile diareice utile sunt loperamidul sau colestiramina (rasina adsorbanta) mai ales la pacientii colecistectomizati. Cei mai utilizati agenti sunt relaxantele musculaturii netede digestive trimebutina, otiloniu bromidul, mebeverina, in diverse forme farmaceutice: supozitoare, comprimate, siropuri sau liofilizate orale. Perioadele de tratament sunt in general de ordinul saptamanilor si al lunilor.

Text: Dr. Marian Zota
Medic specialist gastroenterologie
Centrul medical Med-As

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *