Pentru oricare dintre noi, viata are si bune, si rele. Nu exista oameni care sa aiba parte doar de momente bune, asa cum nu exista oameni in viata carora raul sa fie permanent. N-as spune ca viata nu m-a provocat de extrem de multe ori, n-as spune nici ca provocarile au fost usoare. Ceea ce pot sa spun cu siguranta este ca am luptat, m-am straduit, mi-am ridicat ochii si am prins aripi chiar daca de picioare aveam legate pietre de moara. Si n-am facut asta singura.
Ceea ce vreau sa va spun si sa-mi spun si mie pentru a nu stiu cata oara este ca, oricare ar fi bucuriile sau provocarile vietii, oricare ar fi situatia in care va aflati, grea, foarte grea sau de-a dreptul imposibila, sustinerea familiei si bucuria pe care o impartasesti cu ai tai sunt esentiale.
Nimic nu te ridica de jos mai usor decat o incurajare venita de la o persoana draga. Nimic nu te incarca mai tare decat un zambet incurajator, nimic nu e mai vindecator decat caldura familiei tale atunci cand in viata ta e frig.
Apreciati-va familiile, apreciati momentele petrecute cu ai vostri. Impreuna cu ei puteti reusi orice va propuneti.
Apreciez prietenia si-mi respect si iubesc prietenii, dar familia este momentul zero al existentei mele. De acolo incepe numaratoarea. Numaratoarea spre plus infinit. Ei imi dau masura puterilor mele, a sentimentelor si a trairilor.
In lume ma pierd, ma consum, ma zbat si rad.
In familie ma regasesc, ma incarc, ma linistesc si… ma bucur.
Lumea poate sa ma aprecieze, familia cu certitudine ma iubeste.
Text: Alina Niculescu