Pandemia cu noul coronavirus şi implicit faptul că ieşim mai puţin, socializăm mai puţin, trebuie să purtăm mască şi să păstrăm distanţarea socială sunt factori copleşitori, care produc frică și anxietate. Ne este teamă și suntem îngrijorați pentru propria sănătate, dar și pentru siguranța celor dragi.
Au avut loc schimbări radicale în stilul nostru de viață și simțim asta în fiecare zi, susţine dr. Mirela Zivari, doctor în psihologie la Spitalul Universitar Clinic. Tema “Comportamentul alimentar în timpul regimului de auto izolare” a fost dezbătută în cadrul Congresului NutriTerra „Nutriţie, terapie dietetică şi siguranţă alimentară în contextul pandemiei COVID-19”, la care www.tonica.ro a fost partener media.
Comportamente noi de alimentație
O componentă foarte importantă din viața noastră de zi cu zi o reprezintă obiceiurile alimentare. O alimentație echilibrată ne poate aduce câștiguri mari, precum un control mai bun al kilogramelor, dar și o stare generală mai bună și un plus de energie și bună dispoziție. Timpul petrecut în casă în perioada izolării, dar şi perioada următoare în care am rărit interacţiunile a avut atât efecte pozitive asupra stilului alimentar, cât și efecte mai puțin bune.
Ca efecte benefice observăm că oamenii s-au reîntors în bucătării și au început să gătească mai des. Mâncarea gătită acasă ne poate crește doza de imunitate, aducându-ne un mod mai sănătos de viață. Modul haotic în care unii dintre noi ne hrăneam înainte de pandemie are acum șansa să fie înlocuit cu o alimentație mai calitativă, spune dr. Mirela Zivari. Unele dintre obiceiurile de gătit formate în această perioadă dificilă ne vor rămâne, dacă ne-a făcut plăcere să gătim și să consumăm feluri de mâncare pregătite de noi.
Comportamente alimentare nocive
Din păcate, au fost dezvoltate însă și comportamente alimentare nocive. Un procent semnificativ din populație se confrunta și înainte de izbucnirea pandemiei cu tulburări de alimentație, procent care pare să fie în creștere în urma perioadei de izolare.
Explicația este simplă aici. Avem sentimentul că putem combate stresul consumând alimente care depășesc de multe ori planul unei diete echilibrate. Astfel, ajungem să mâncăm și din cauza faptului că ne plictisim, nu am mai fost la fel de activi, fiind obligați să stăm mai mult în casă, iar statul la masă ne poate umple și ocupa timpul.
Tipuri de tulburări alimentare frecvente
Tulburările alimentare care pot să apară în asemenea perioade, în care nivelul de stres este crescut, sunt de mai multe feluri: pica, tulburarea de bulimie nervoasă, tulburarea de mâncat compulsiv, sindromul de mâncat noaptea. Cele mai des întâlnite sunt anorexia nervoasă și bulimia nervoasă. Acestea pot afecta atât persoanele de sex feminin, cât și persoanele de sex masculin și vin la pachet cu stări de anxietate sau chiar depresie.
În cazul bulimiei nervoase întâlnim episoade repetate de mâncat compulsiv, urmate de comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi vărsături autoprovocate, abuz de laxative, de diuretice, perioade lungi de post și exerciții fizice excesive, susţine dr. Mirela Zivari.
În ceea ce privește anorexia nervoasă, aceasta se caracterizează prin frica de a lua în greutate și refuzul de a mânca. Anorexicii au o imagine corporală anormală și se pot considera supraponderali chiar și atunci când viața le este pusă în pericol. Deși anorexia este considerată o boală distinctă, ea reflectă un puternic factor cultural, și anume preferința societății moderne pentru femeile slabe.
Cum tratăm tulburările de alimentație?
Terapia cognitiv comportamentală este cea mai recomandată în situația tulburărilor alimentare. Un tratament de succes determină creșterea nivelului de acceptare a propriei imagini și scăderea treptată a comportamentului obsesiv-compulsiv.
Pacientul conștientizează faptul că motivele, convingerile, dorințele și gândurile lui pot produce un comportament dezadaptativ. Pacientul trebuie ajutat să înlocuiască credințele exagerate cu unele sănătoase și învățat să facă diferența între stările normale și cele patologice.
De asemenea, consultarea unui nutriționist poate ajuta la urmarea unui regim alimentar personalizat ideal organismului, însoțit de un program de exerciții fizice. Este foarte important să ne ascultăm organismul și să sesizăm momentul în care acesta ne dă semnale de alarmă.
Pasul doi ar fi să acceptăm că avem de-a face cu ceva care nu ne face bine și să cerem ajutor. Terapia online funcționează de mulți ani, iar acum poate veni în ajutorul celor care au nevoie, oferind o variantă bună pentru a primi acest ajutor. Cu ajutorul specialiștilor ne recăpătăm starea de bine, tonusul optim și încrederea în noi.
Text: Alin Claudiu Popescu
Photo: Freepik