Hormonii bunului simt

Hormonii bunului simtIn conceptia scolii moderne de psihologie de la Cambridge, bunul simt este un atribut biologic, nativ, al capacitatii de control.

Studiile neurobiologilor americani de la Cornell University M.C.(New York), demonstreaza ca prefigurarea tiparelor bunului simt este datorata unor actiuni hormonale, In anumite perioade ale vietii. Declansarea acestor hormoni este programata de un „ceas interior” genetic, al carui rol este de configurare a unor comportamente adaptate, compatibile In primul rand cu necesitatea exprimarii sociale, prin comunicare.  Altfel spus, anumiti hormoni au ca sarcina „instalarea” In creier a unui program optim de comportament ce permite blocarea unor necesitati In schimbul posibilitatilor de integrare sociala prin comunicare verbala sau nonverbala. Si mai simplu, exista hormoni capabili de a invata creierul sa spuna reflex „Lasa putin de la tine pentru el si astfel vei obtine simpatia lui”.
 
Altruismul apare la varsta de 3 ani
In toamna anului 2004, simultan cercetarile britanice despre „bunul simt”,  si cele conduse de cercetatorul geman dr. Karen M.Holtz de la Universitatea Dortmund arata ca STH-RH (hormonul eliberator al hormonului de crestere), are o impresionanta actiune asupra psihologiei copilului de 3 ani-3 ani si jumatate. Aceasta demonstreaza ca eliberarea in ritm accelerat a hormonului STH-RH in sange provoaca activarea unor noi retele de neuroni in scoarta cerebrala. Activarea acestei noi retele de neuroni (din zona temporo-parietala la ambele emisfere), investigata prin tehnica E.S.P., coincide cu aparitia „germenilor” comportamentelor de tip altruist, din categoria ce poate fi incadrata la „bun simt”. Spre exemplu, copilul supus experimentului de observatie isi arata pentru prima data voluntar capacitatea de renuntare la o aceeasi jucarie in fata unui acelasi experimentator ce-i sugereaza dorinta de a avea si a se juca cu acea jucarie. 80% dintre copiii al caror nivel al descarcarii hormonului STH avea o viteza superioara (controlata prin analiza sangelui) arata o evolutie superioara a comportamentelor altruiste, denumite „gentle behaviour” (sau „bun simt”). Antropologii considera ca acest fenomen ar fi legat de acordarea unui plus de adaptare indivizilor umani ce pot creste inalti, inaltimea fiind de regula atribuita celor ce aveau sa fie dominanti in relatia de preluare a unor anumite atribute ale sefiei cetei. In conceptia antropologica, o viteza de crestere rapida trebuia asociata „bunului simt”, necesara unei bune relatii Intre individul ce putea atinge o pozitie importanta In ceata si relatia cu „supusii”. Aceasta nu inseamna ca acei adulti maturi inalti au un bun simt mai dezvoltat, ci doar ca ei au o sansa in plus pentru ca educarea bunului simt sa fie ceva mai eficienta la varsta copilariei.

Retineti!
Psihosociologii germani participanti la acest studiu complex considera ca ineficienta participarii hormonilor la formarea bunului simt se datoreaza mediului social ostil.

Hormonii masculini „dau contur comportamentelor elegante”
Dr. Wurst H.Meyer de la catedra de neurostiinte a Universitatii Hamburg, dovedeste la inceputul anului 2005 ca, odata cu debutul pubertatii (varsta de 13-14 ani), exista o secretie specifica de androsteroni (hormoni masculini), cu rol in modelarea comportamentului sexual dar si a dezvoltarii reactiilor comportamentale compatibile unei relatii de cuplu, ceea ce trebuie sa aiba atributul bunului simt. Androsteronele tip ?, produse intr-un anume ritm lunar, s-a dovedit ca declanseaza activitatea unor zone corticale ale creierului, responsabile de franarea pornirilor instinctive. Dovada concreta a efectului androsteronelor este necesitatea puberilor cu exces de astfel de hormoni de a reactiona la stimuli tipici ce implica sentimentul de mila. Astfel, 86% dintre subiectii voluntari studiati care aveau un surplus de androsteron tip ? decideau foarte rapid sa acorde prioritate la intrare pe usa laboratorului de studiu acelor experimentatori ce pareau bolnavi si neajutorati. Asa cum arata neuro-chimistii autori ai acestor cercetari, androsteronele bunului simt ar lasa o amprenta specifica pe creierul puberilor care sunt astfel programati sa reactioneze reflex Intr-un mod „elegant”, In situatii in care un alt individ este `ntr-o situatie dificila.

Hormonii adolescentei tarzii
Daca pana la 20 de ani hormonii isi pun amprenta asupra prefigurarii comportamentului gentil, avand ca atribut „bunul simt”, dupa aceasta varsta, hormonii serotoninei incurajeaza manifestarile comportamentelor altruiste prin asocierea oricarui act de intrajutorare ori represie  a tendintei posesive cu senzatia de placere. Biopsihologii universitatii Hamburg au dovedit ca fiecare gest al adolescentilor ce presupune intrajutorarea ori reprimarea instinctului posesiv sau teritorial este recompensata in scurt timp de declansarea serotoninelor in anumite zone ale scoartei cerebrale. Apare imediat o senzatie de euforie, adica perceptia unui sentiment de automultumire, care provoaca si o senzatie de placere. Experimental, 78% dintre adolescentii provocati sa devina politicosi au declansat imediat secretia serotoninei, hormon considerat a fi si declansator al senzatiei de placere. Aceasta asociere dintre instinctul de intrajutorare si reactia blocarii instinctului posesiv si placere, creeaza conditia optima pentru capacitatea de manifestare a bunului simt. Din nefericire, reactia biologica poate fi anulata prin descurajarea educativa, aceasta petrecandu-se In contactul adolescentului cu oameni care dezaproba reactia sa.

Text: Marius Radu, cercetator Academia Romana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *