Hormonii bunului simț

În concepția școlii moderne de psihologie de la Cambridge, bunul simt este un atribut biologic, nativ, al capacității de control.

Studiile neurobiologilor americani de la Cornell University M.C.(New York), demonstrează că prefigurarea tiparelor bunului simt este datorată unor acțiuni hormonale, în anumite perioade ale vieții. Declanșarea acestor hormoni este programată de un „ceas interior” genetic, al cărui rol este de configurare a unor comportamente adaptate, compatibile cu necesitatea exprimării sociale, prin comunicare.  Altfel spus, anumiți hormoni au ca sarcină „instalarea” în creier a unui program optim de comportament ce permite blocarea unor necesități în schimbul posibilităților de integrare socială prin comunicare verbală sau nonverbală. Și mai simplu, există hormoni capabili de a învăța creierul să spună din reflex „Lasă puțin de la ține pentru el și astfel vei obține simpatia lui”.

Farmaciștii Catena recomandă Magneziu plus Vitamina B6 de la Naturalis este un supliment alimentar esențial pentru sănătatea organismului.

Altruismul apare la vârstă de 3 ani

În toamna anului 2004, simultan cercetările britanice despre „bunul simt”,  și cele conduse de cercetătorul german dr. Karen M.Holtz de la Universitatea Dortmund arată că STH-RH (hormonul eliberator al hormonului de creștere), are o impresionantă acțiune asupra psihologiei copilului de 3 ani-3 ani și jumătate. Aceasta demonstrează că eliberarea în ritm accelerat a hormonului STH-RH în sânge provoacă activarea unor noi rețele de neuroni în scoarța cerebrală. Activarea acestei noi rețele de neuroni (din zona temporo-parietală la ambele emisfere), investigată prin tehnică E.S.P., coincide cu apariția „germenilor” comportamentelor de tip altruist, din categoria ce poate fi încadrată la „bun simt”. Spre exemplu, copilul supus experimentului de observație își arată pentru prima dată voluntar capacitatea de renunțare la o aceeași jucărie în față unui același experimentator ce-i sugerează dorința de a avea și a se juca cu acea jucărie. 80% dintre copiii al căror nivel al descărcării hormonului STH avea o viteză superioară (controlată prin analiză sângelui) arată o evoluție superioară a comportamentelor altruiste, denumite „gentle behaviour” (sau „bun simt”).

Rețineți!

Psihosociologii germani participanți la acest studiu complex consideră că ineficiența participării hormonilor la formarea bunului simt se datorează mediului social ostil.

Farmaciștii Catena recomandă Calciu Magneziu Zinc Plus Vitamina D de la Naturalis, un supliment alimentar sub formă de comprimate efervescente care conțin calciu, magneziu, zinc și vitamina D, nutrienți esențiali pentru buna funcționare a organismului.

Hormonii masculini „dau contur comportamentelor elegante”

Dr. Wurst H.Meyer de la catedra de neuroștiințe a Universității Hamburg, dovedește la începutul anului 2005 că, odată cu debutul pubertății (vârsta de 13-14 ani), există o secreție specifică de androsteroni (hormoni masculini), cu rol în modelarea comportamentului sexual, dar și a dezvoltării reacțiilor comportamentale compatibile unei relații de cuplu, ceea ce trebuie să aibă atributul bunului simt. Androsteronele produse într-un anume ritm lunar, s-a dovedit că declanșează activitatea unor zone corticale ale creierului, responsabile de frânarea pornirilor instinctive. Dovada concretă a efectului androsteronelor tip este necesitatea puberilor de a reacționa la stimuli tipici ce implică sentimentul de milă. Astfel, 86% dintre subiecții voluntari studiați care aveau un surplus de androsteron tip decideau foarte rapid să acorde prioritate la intrare pe ușa laboratorului de studiu acelor experimentatori ce păreau bolnavi și neajutorați. Așa cum arată neurochimiștii autori ai acestor cercetări, androsteronele bunului simt ar lăsa o amprentă specifică pe creierul puberilor care sunt astfel programați să reacționeze reflex într-un mod „elegant”, în situații în care un alt individ este într-o situație dificilă.

Hormonii adolescenței târzii

Dacă până la 20 de ani hormonii își pun amprenta asupra prefigurării comportamentului gentil, având ca atribut „bunul simt”, după această vârstă, hormonii serotoninei încurajează manifestările comportamentelor altruiste prin asocierea oricărui act de întrajutorare ori represie  a tendinței posesive cu senzația de plăcere. Biopsihologii universității Hamburg au dovedit că fiecare gest al adolescenților ce presupune întrajutorarea ori reprimarea instinctului posesiv sau teritorial este recompensată în scurt timp de declanșarea serotoninelor în anumite zone ale scoarței cerebrale. Apare imediat o senzație de euforie, adică percepția unui sentiment de automulțumire, care provoacă și o senzație de plăcere. Experimental, 78% dintre adolescenții provocați să devină politicoși au declanșat imediat secreția serotoninei, hormon considerat a fi și declanșator al senzației de plăcere. Această asociere dintre instinctul de întrajutorare și reacția blocării instinctului posesiv și plăcere, creează condiția optimă pentru capacitatea de manifestare a bunului simt. Din nefericire, reacția biologică poate fi anulată prin descurajarea educativă, această petrecându-se în contactul adolescentului cu oameni care dezaprobă reacția sa.

septembrie 13th, 2021 by tonica

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate