Boala Kawasaki – afecţiune asociată COVID-19

Boala Kawasaki este o vasculită (leziune vasculară inflamatorie) multisistemică acută care a devenit cunoscută în 1967, când un pediatru japonez, pe numele Tomisaku Kawasaki, a identificat un grup de copii cu febră, erupţii cutanate, conjuctivită, enantem, tumefierea mâinilor şi a picioarelor şi cu ganglioni măriţi în zona gâtului. Câţiva ani mai târziu, au fost identificate şi complicaţii cardiace, precum anevrisme, la apariţia acestei boli.

În zilele noastre, aceasta este întâlnită în 80% din cazuri la copiii sub 5 ani. La cei mici, incidenţa raportată diferă de la o regiune geografică la alta: 10/ 100 000 în SUA, 8.1/ 100 000 în UK, 360/ 100 000 în Japonia. Deşi este diagnosticată pe tot parcursul anului, s-a observat că numărul de cazuri este în creştere la sfârşitul iernii şi la începutul primăverii. La adulţi, în schimb, boala este diagnosticată extrem de rar.

Cauzele apariţiei afecţiunii

Cauza apariţiei bolii Kawasaki nu este certă, se presupune că ar avea o origine infecţioasă ca element declanșator (o reacţie de hipersensibilitate sau un răspuns imunitar dereglat, probabil declanşate de un agent infecţios).

Afecţiunea nu este neapărat ereditară, dar este confirmată existenţa unei predispoziţii genetice în multe cazuri. Deci, se întâmplă foarte rar ca mai mulţi membri ai familiei să facă boala Kawasaki.

Simptome a le bolii Kawasaki asociate cu COVID-19

Conform a două studii americane, publicate in New England Journal of Medicine (NEJM), se pare că boala Kawasaki este asociată cu COVID-19. Ambele au fost realizate pe un eşantion de aproape 300 de copii şi tineri cu vârste sub 21 de ani, care au avut SARS-CoV-2. Astfel, s-a descoprit că infanţii de culoare, hispanici şi de origine indiană sunt mai afectaţi de această afecţiune, în comparaţie cu copiii caucazieni.

Totodată, s-a descoperit că simptomele cele mai frecvente nu sunt respiratorii. De fapt, peste 80% dintre copiii afectaţi suferă, de fapt, de tulburări gastrointestinale (dureri abdominale, greata sau varsaturi, diaree), iar mulţi au prezentat erupţii cutanate, în special cei sub cinci ani. Toţi au prezentat febră, în cazul îmbolnăvirii cu COVID-19, mai mult de patru, cinci zile. La 80% dintre aceştia a fost afectat şi sistemul cardiovascular.

Primul caz din România

La jumătatea lunii septembrie s-a înregistrat primul caz al unui copil infectat cu COVID-19, care suferă şi de boala Kawasaki. Aceasta are nouă ani şi este din Buzău. Primul test al copilului, efectuat în Buzău, a ieşit negativ.

Ulterior, copilul a prezentat simptome de febră, somnolenţă şi dureri de cap, iar medicii din Buzău au crezut iniţial că acesta suferă de meningoencefalita. Astfel, copilul a fost transferat la Bucureşti, la Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu, unde a fost din nou testat PCR pentru SARS-CoV-2, rezultatul fiind pozitiv şi, automat, copilul a fost internat la Terapie Intensivă, în stare stabila, nefiind intubat sau ventilat mecanic.

Diagnostic

 În cazul diagnosticării acestei afecţiuni, copiii pot prezenta forme incomplete ale bolii, ceea ce face ca stabilirea diagnosticului să fie mai dificilă. În prezent, nu există un test specific pentru descoperirea bolii Kawasaki, dar se poate face un set de investigaţii. Acestea ajută la aflarea diagnosticului diferenţial, informând despre existenţa sau lipsa complicaţiilor.

Biologic, se poate constata leucocitoza cu neutrofilie, sindrom inflamator intens cu creșterea VSH, a proteinei C reactive, anemie.
Ecografia cardiacă este necesară în diagnosticarea complicațiilor cardiace (anevrismul coronarian), iar computerul tomograf poate aprecia stenozele și calcificările coronariene. Toate aceste investigaţii, însă, trebuie să fie repetate, pentru a monitoriza evoluţia pacientului.

Totdată, American Heart Association recomandă şi: asocierea febrei prelungite (> 5 zile) cu > 4 modificări clinice enumerate (rash, modificări la nivelul cavității orale, conjunctivită, adenopatii cervicale, modificări la nivelul membrelor).

Tratament

În prezent, nu există nicio metodă de prevenire cunoscută. Însă în cazurile confirmate, este de preferat ca medicaţia să fie administrată în mai puţin de 10 zile de la debutul febrei, ideal ar fi doar în primele 7 zile.

Apariţia acestei boli este una dintre situațiile în care acidul acetilsalicilic poate fi recomandat copilului sub 16 ani. Drept urmare, până în acest moment, tratamentul care s-a dovedit a fi cel mai eficient constă într-o cură de imunoglobuline administrate intravenos (pentru reducerea febrei și scăderea riscului apariţiei unor probleme cardiace), asociat cu aspirina. Reţeta are rolul de a scădea inflamaţia din organism.

De asemenea, s-a constatat că administrarea de corticosteroizi poate reduce necesitatea tratamentului intravenos cu imunoglobuline.

Evoluția bolii este autolimitată aproximativ 8 săptămâni, însă cu terapie remisiunea se produce în 48-72 ore, cu dispariția febrei. Leziunile cutaneo-mucoase, adenopatiile și conjunctivita se remit în 2-3 săptămâni.

Din păcate, însă, un procent de 3-5% dintre copiii trataţi corect dezvoltă anevrisme la nivelul arterelor coronare. La aceştia severitatea anevrismului determină prognosticul bolii pe termen lung. De asemenea, este posibil, dar foarte rar, ca o persoană să sufere şi un al doilea episod de boală Kawasaki.

septembrie 28th, 2020 by Cristea Bettina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate