Mirajul siguranței copiilor pe Internet

Social Media a schimbat și schimbă generații. Și acest lucru nu este valabil doar pentru generația Z, născută după anul 2000, ci devine din ce în ce mai evident la copii cu vârste din ce în ce mai mici, mergând până la cei din școala primară.

Studiile arată că, atunci când vine vorba de generația Z, membrii acesteia au o atenție medie de 8 secunde atunci când vine vorba de consumul media. Ceea ce ar trebui să însemne că, nativ, ei sunt mult mai selectivi referitor la conținutul pe care îl accesează pe Internet însă, în practică, asta înseamnă că la vârste foarte mici ei au deja acces la o groază de informații în mediul online, iar asta poate crea probleme când vine vorba de siguranța lor pe internet.

Cifre, analize, statistici

În 2016, un studiu făcut de iSense Solutions arăta „85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani și cu acces la internet, intră zilnic online și petrec în medie cel puțin cinci ore pe zi pe rețelele sociale”.

Studiul a fost făcut pe trei categorii de vârstă. 5-7 ani, 8-11 ani și 12-14 ani. Datele au mai arătat că vârsta medie la care copiii au acces la diferite device-uri high-tech este 8 ani pentru tabletă, 9 ani pentru desktop/laptop, 10 ani pentru primul smartphone și 11 ani pentru alte device-uri smart precum smartwatch.

Ce fac copiii pe internet?

Potrivit aceluiași studiu, cei mici intră pe internet pentru a urmări clipuri muzicale, canale YouTube amuzante, canalele unor vloggeri, desene animate. Cei care au deja smartphone, au instalate în medie pe device 14 aplicații precum Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok, WhatsApp, Snapseed și altele.

Legat de rețelele sociale, raportat la timpul maxim petrecut pe social media, 43% dintre copii petrec cam două ore pe zi pe Facebook, 31% dintre ei stau pe WhatsApp cam 72 de minute, 16% dintre ei stau pe Instagram 67 de minute și 10% dintre ei stau pe Snapchat 62 de minute. Asta când ne gândim la 2016, pentru că anul 2019 se anunță și mai provocator datorită TikTok.

Ce este TikTok?

 TikTok, o aplicație care a fost descărcată în 2019 mai mult decât Instagram, a ajuns la peste un miliard de useri. Și nu numărul este problema, ci mai curând vârsta persoanelor care o folosesc.

În România, de exemplu, din cele peste 170.000 de conturi de TikTok, 14% sunt deținute de copii cu vârstă între 14 și 17 ani. Asta înseamnă în jur de 50.000 de conturi de TikTok. Iar aceste conturi sunt de 3-4 ani, asta înseamnă că titularii lor le-au făcut la vârsta de 10-11 ani.

Cum îi învățăm să se protejeze?

În primul rând, copiii trebuie să înțeleagă că internetul este supus acelorași reguli și legi ca și viața reală. Așa cum în lumea reală sunt învățați să nu vorbească cu oameni dubioși, să nu le răspundă la întrebări personale de genul – ,,Cu cine ești acasă?”, ,,Unde stai”, ,,Locuiești cu mami sau cu tati?”, același tip de comportament trebuie să-l aibă și pe conturile de Facebook, Instagram sau TikTok.

Chiar dacă copiii sunt interpelați de multe ori de pe conturi anomine, ei trebuie să înțeleagă că acei utilizatori pot fi depistați. În cazul în care copilul vostru primește mesaje dubioase pe conturile de social media, el trebuie să înțeleagă următoarele lucruri:

–                 Copilul trebuie să știe că nu este obligat să deschidă astfel de mesaje sau orice mesaje de la străini, iar dacă le-a deschis, poate bloca acel user.

–           Dacă necunoscutul insistă de pe alte conturi false, să nu ascundă informația de adulți. Din contra, să le salveze cu print screen pentru că acele mesaje pot fi folosite ca dovezi într-o viitoare anchetă.

–           Dacă aflați că expeditorul este din aceeași școală cu copilul vostru, anunțați şcoala.

–           Dacă hărțuirea continuă, puneți copilul să șteargă conturile de social media și să-și facă alte conturi cu altă identitate și să le păstreze private. Sau să își schimbe setările conturilor vechi.

Atenție și la branduri

Nu doar persoanele străine sunt un potențial pericol pentru copii. Să nu uităm că sunt branduri care au că țintă copiii și targetează expres mesaje spre ei.

Trebuie știut faptul că în România reglementările privind publicitatea pe Internet sunt conținute în Legea 365/2002 privind Comerţul Electronic. Puteţi află mai multe informații pe site-ul Agenţiei Naționale de Protecție a Consumatorului ANPC JUNIOR sau pe pagina Norme Europene Privind Publicitatea Înșelatoare.

Dacă sesizați anumite nereguli puteți reclama respectivul brand printr-o cerere scrisă fie către Facebook (companie care controlează Facebook, Instagram, WhatsAPP), fie către Google (care controlează și YouTube).

Text: Bogdan Dărădan

iulie 30th, 2019 by Daradan Bogdan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate