Ce este oboseala pandemică?

oboseala pandemică

Între anxietatea bolii, stresul carantinei și planurile de viitor imposibile … mulți oameni resimt oboseala: se simt obosiți, stresați, epuizați mental. OMS vorbește despre „oboseală pandemică”. Cum ne putem pune pe picioare și să reuşim în cele din urmă să ne odihnim mintea?

După luni de pandemie, izolare, măști, muncă la distanţă, autorizații de călătorie, toate acestea duc la oboseală, în special oboseala psihică şi apoi la epuizarea mentală.

Cercetătorii și psihologii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au publicat în octombrie anul trecut, un document destinat statelor și cetățenilor pentru a preveni această epuizare mentală și simptomele acesteia.



Uzura mentală “a prizonierului”

Maria Hejnar, psiholog clinician la Spitalele din Paris (AP-HP), enumeră frica de a fi infectat, problemele legate de situația economică, dar și lipsa interacțiunilor sociale. „Limitarea interacțiunii sociaeă împiedică oportunitățile de exprimare emoțională. Fiecare își gestionează emoțiile cu propriile mijloace, fără sprijinul obișnuit al celor apropiați. Limitările severe ale activităților noastre înseamnă că o parte din energia noastră instinctuală nu mai poate fi eliberată în afară și ne obligă la detenție dăunătoare și costisitoare”.

Oboseală cronică și impas mental

Acest sentiment de oboseală mentală nu este inerent doar în situații extreme precum cele prin care trecem acum. Viața zilnică grea, încărcătura mentală, oboseala, stresul sunt factori agravanți care pot duce pe oricine la un punct de uzură psihică, aproape fără revenire. În orice caz, acesta este sentimentul evocat de persoanele cu această oboseală.

Factorul de stres

Principalul factor al acestei așa-zise oboseli mintale? Stresul. „Dacă oboseala este rezultatul unei cheltuieli energetice excesive, oboseala mentală se datorează epuizării forței mentale utilizate pentru a gestiona o cantitate mare de anxietate (internă) sau factorii de stres (externi)”, explică psihologul Maria Hejnar.

StresControl Naturalis este un supliment alimentar cu efect benefic asupra asupra starilor emotionale si a capacitatii organismului de a se adapta la situatiile de stres.

Anxietatea internă sau externă

„Astăzi energia noastră psihică este cheltuită pentru a face față„ amenințării ”percepute a bolii. Ne este frică să nu ne îmbolnăvim, ne temem să ne infectăm pe cei dragi, ne temem de criza economică ”, enumeră expertul. Înainte de a explica faptul că imaginile și cifrele (numărul de cazuri, decese etc.) împărtășite în mass-media nu fac decât să amplifice această amenințare, care are un impact direct asupra energiei noastre psihice.

Cu excepția faptului că această epuizare latentă poate avea repercusiuni directe asupra sistemului imunitar, psihologul avertizează și asupra efectelor asupra „potențialului productiv” care scade. „Oboseala mentală și intelectuală este, prin urmare, foarte invalidantă pentru performanța noastră la școală sau la locul de muncă, dar și în viața noastră personală. Se poate manifesta sub formă de iritabilitate și instabilitate emoțională și astfel ne afectează capacitatea de a ne gestiona relațiile emoționale, sociale … De asemenea, provoacă o reducere a capacității noastre de concentrare și de amintire. Poate provoca stângăcie, tulburări de echilibru și vedere și, prin urmare, accidente ”, explică Maria Hejnar.

Cum depistaţi oboseala mentală

Ceea ce este cu atât mai deranjant la oboseala mentală este că simptomele sunt neclare și seamănă cu cele ale nevrozei sau anxietăţii. „Starea de oboseală există în nevroze, în neurastenie, în depresie, în afecțiuni psihosomatice”, explică Maria Hejnar. Toate aceste afecţiuni sunt caracterizate de un grup de semne clinice în jurul anxietății difuze, precum și de o procesiune de manifestări somatice funcționale, cum ar fi oboseala, durerile de spate, tremor, atacuri de tahicardie și insomnie ”.

Deși toată lumea poate fi afectată de această stare de uzură psihică, unele persoane sunt mai expuse riscului: „persoane cu tulburări psihologice sau fragilități psihologice preexistente, persoane supuse unor evenimente care sunt deosebit de dificil de tratat mental, cum ar fi pierderea locului de muncă”, explică psihologul.

Atenţie la semne!

De asemenea, este important să fiți atenți la anumite „semne” pentru a ne da seama dacă suferim sau nu de această uzură psihică! Maria Hejnar enumeră apoi punctele cheie care pot ascunde oboseala mentală: scăderea performanței profesionale sau școlare, iritabilitate, tendința de a amâna, dificultăți de concentrare, dificultatea de a ne aminti lucruri sau de a ne concentra, un sentiment general de nepăsare. Din punct de vedere fizic pot apărea și simptome: stângăcie, tulburări de echilibru, tulburări de vedere, tulburări ale dorinței sau chiar comportamente dependente și tulburări alimentare (pofte sau lipsa poftei de mâncare) care pot fi paliative împotriva emoțiilor negative.

Calmează spiritele

Odată depistată această stare de oboseală psihică, cum să o remediem? „Aceasta este o întrebare fundamentală! Putem găsi modalități de a scăpa de această oboseală? Sfaturile obișnuite (gesturi de auto-calmare, odihnă activă, yoga, meditație, sport sau chiar cultivarea de relații cu cei dragi și distracție) sunt încă eficiente în această situație de stres extrem, indusă de criza sanitară? În timpul primului lockdown, am sfătuit oamenii să găsească o nișă și să încerce să nu se lase acaparaţi de  panica din jur. Acum situația este mult mai gravă din punct de vedere economic și psihic. Cu orice preț trebuie să evităm izolarea impusă de măsuri drastice, să cultivăm legături familiale, cele cu prietenii, cele  sociale în general și libertatea de exprimare. De asemenea, vă puteți consulta cu cei din jur pentru a vorbi despre problemele voastre ”, ne sfătuiește psihologul.

Evitați pe cât posibil sursele de anxietate (informații, notificări din aplicații etc.): „când vi se spune în fiecare seară la televizor și asta timp de luni de zile că veți muri, asta vă face neapărat anxioşi”, afirmă ea.

În concluzie, trebuie să fim conștienți de pericolele oboselii mintale și de consecințele acesteia asupra vieții noastre de zi cu zi. Nu vă fie teamă să vă luați timp pentru dvs. și să vă distrați în mod regulat. În cele din urmă, permiteți-vă să sperați la o zi de mâine mai senină!

Cristina Dudău 

Foto Shutterstock