Depresia de iarnă și peștele de Alaska – echilibrul emoțional începe cu dieta

Vă invităm să faceți un simplu sondaj printre prieteni și cunoscuți. La întrebarea ”Care este anotimpul tău preferat?”, vom putea observa cu mare ușurință că numărul celor care aleg iarna este foarte scăzut, comparativ cu cei care preferă vara. Iarna este asociată de cele mai multe ori cu tristețea, în timp ce vara pare să ofere, în principal, prilej de fericire.

Care este motivul pentru care se instalează depresia de iarnă și care sunt beneficiile introducerii în dietă a peștelui sălbatic de Alaska, vă invităm să aflați din rândurile următoare.

Tabloul depresiei de iarnă începe chiar de undeva din… toamnă. Se diminuează pofta de mâncare, ne trezim din ce în ce mai greu, concentrarea asupra task-urilor simple devine extrem de complicată, ne simțim vidați de energie și apare tendința de a dormi mai mult, fără a ne simți odihniți după. În plus, simțim nevoia de a consuma cantități mai mari de carbohidrați, iar o dietă sănătoasă este ultimul lucru care se află pe lista noastră de priorități.

Cauzele organice ale depresiei de iarnă

Legat de cauzele organice ale acestor schimbări de dispoziție, lucrurile nu sunt deloc simple. Specialiștii spun că depresia de iarnă are atât cauze genetice, cauze ce țin de istoricul personal al fiecăruia, dar și cauze ce țin de context, de schimbarea anotimpului. Frigul de afară, scurtarea zilei și secretarea insuficientă de vitamina D, creșterea presiuni arteriale date de temperaturile joase sunt aspecte ce țin de realitate și lasă cale deschisă către simptomele descrise mai sus.  Pe de altă parte, tot specialiștii spun că pentru a putea vorbi despre depresia de iarnă, nu doar despre o modificare ușoară a dispoziției, este important de știut că cei care se confruntă în mod curent cu stări depresive și care suferă de tulburări bipolare sunt și cei mai predispuși la a dezvolta astfel de depresii sezoniere.

  • Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, depresia se situează printre principalele cauze de îmbolnăvire şi dizabilitate la nivel mondial și că până în anul 2020, depresia va deveni a doua cea mai mare suferință cu grad de risc, după cele cardiovasculare.
  • În Europa, una din douăzeci de persoane suferă de depresie şi o persoană din patru va trece printr-un episod depresiv la un moment dat în viaţă.
  • Potrivit aceluiași studiu, dintre statele membre ale UE, Irlanda a înregistrat cel mai mare procent al populaţiei care a raportat depresie cronică, de 12,1%.
  • Statisticile arată că 1 din 20 de persoane din România suferă de o tulburare bipolară, de o stări accentuate și alternante de depresie și manie.

Dar ce putem face pentru a diminua simptomele depresiei de iarnă? Un lucru este cert. Nu putem anula succesiunea naturală a anotimpurilor. Putem în schimb să adoptăm un stil de viață cât mai sănătos: mișcare regulată, somnul suficient, implicarea în activități sociale și intelectuale de calitate și o alimentație cu efecte antidepresive, care să cuprindă în mod necesar peștele sălbatic de Alaska, pe lângă fructe, legume, cereale integrale, ulei de măsline și antioxidanți. Și veți vedea și de ce.

Ce legătură există între depresie, inflamație și peștele de Alaska?

Există un risc semnificativ mai scăzut al cazurilor de depresie în țările în care se consumă cantități mai mari de pește sălbatic și fructe de mare, cum sunt Coreea sau Japonia. Inclusiv în cazurile de depresie post partum. Efectele pozitive înregistrate de către cercetători în domeniul acestei tulburări psihice se pare că au legătură cu rolul antiinflamator sistemic pe care îl joacă aceste alimente. Datorită conținutului extrem de mare de Omega 3 și Vitamina D pe care îl are peștele sălbatic de Alaska el se califică în topul acestor remedii naturale antiinflamatorii.

Omega 3 – rol activ în stabilizarea dispoziției

  • Ca efect al rolului antiinflamator, consumul de Omega 3, componentă găsită în cele mai semnificative cantități în peștele sălbatic de Alaska, crește secretarea serotoninei la nivelul creierului. Ajută astfel la prevenirea instabilității dispoziției și a tulburărilor de ordin psiho-neurologic. Nivelurile scăzute de serotonină au fost asociate cu dezvoltarea problemelor de memorie, depresie, agresivitate, impulsivitate, anxietate, psihopatologie și tulburări de personalitate. Consumul corespunzător de acizi grași Omega 3 (DHA și EPA) are un dublu rol: stimulează secreția de serotonină și crește sensibilitatea receptorilor pentru ca organismul să o poată utiliza eficient, acolo unde este nevoie.
  • DHA-ul (acidul docosahexaenoic) este acidul de tip Omega 3 majoritar întâlnit în structura creierului. Acesta are abilitatea de a stimula regenerarea celulelor de la nivelul creierului și reglează procesele cognitive. Acest lucru face consumul de pește sălbatic de Alaska ideal și în prevenția bolilor neurologice degenerative – Alzheimer sau Parkinson.
  • Tot mai multe studii relevă legătura dintre microbiota intestinală și echilibrul emoțional. Acizii grași Omega 3 joacă un rol și în stabilirea echilibrului la acest nivel, acționând pe axa intestin-creier, crescând diversitatea și abundența bacteriilor intestinale, reducând inflamația și disbioza.
  • Nu mai este o surpriză că procentele în ceea ce privește doza zilnică recomandată de Omega 3 avantajează extrem de mult consumul de pește sălbatic de Alaska. De exemplu, o porție de 200g de somon Sockeye oferă lejer necesarul zilnic de Omega 3 pentru un adult de peste 18 ani, femeie sau bărbat.
  • Studiile arată că pentru a te bucura de efectele benefice ale acestor resurse alimentare pure și naturale este nevoie de un consum de pește de Alaska de 2 ori pe săptămână.

Important!

Peștele sălbatic de Alaska, de la somonul Keta, Sockeye, cel roz și somonul rege, până la codul negru de Alaska sau Alaska Pollock, se găsește din ce în ce mai des pe piața din România. În lanțurile mari de magazine îl puteți recunoaște, fie după menționarea provenienței Alaska înscrisă pe ambalaj, fie după precizarea pe etichetă a zonei de captură FAO 67. Și restaurantele își adaptează meniurile din ce în ce mai mult pentru a face loc somonului și codului sălbatic de Alaska. Întrebați personalul despre proveniența peștelui pe care doriți să îl comandați sau urmăriți mențiunile din meniu.

Deficiența de Vitamina D și dezechilibrul emoțional

Stilul de viață actual, care ne păstrează mai degrabă în case și în birouri decât în afara lor, imperativul cremelor cu factor de protecție ne predispune la un deficit aproape global de Vitamina D. Iarna, deficitul se accentuează încă și mai mult. Deși mult timp Vitamina D a fost asociată în presă doar ca fiind un adjuvant în menținerea sănătății osoase în cazul femeilor la menopauză, din ce în ce mai multe studii noi ne arată legătura vitaminei D cu buna funcționare a sistemului imunitar, prevenția în dezvoltarea bolilor cardiovasculare și chiar a cancerului. De asemenea, una dintre cele mai interesante descoperiri leagă vitamina D de funcționarea sistemului nervos și prevenția în caz de depresie sau anxietate.

Peste sălbatic de Alaska – Sursă rară de vitamina D

Peștele și fructele de mare sălbatice sunt printre extrem de puținele surse naturale de Vitamina D, vitamină hormon pe care foarte rar o putem asimila din alimente. Datorită ciclului de viață natural, în apele pure și sălbatice, multe dintre speciile de fructe de mare de Alaska, dar și somonul de Alaska, oferă chiar necesarul zilnic de vitamina D, într-o singură porție.

Astfel, 85 g de somon Sockeye conțin 14,2 mcg de vitamina D, în timp ce somonul roz are 11 mcg pe aceeași cantitate, în contextul în care doza zilnică recomandată de vitamina D, pentru o persoană între 19 și 70 de ani, este de 15 mcg (chiar și pentru persoanele însărcinate sau care alăptează). Consumul acestui tip de carne devine cu atât mai important pe timp de iarnă când secreția de vitamina D cu ajutorul soarelui este practic imposibilă.

Controlul de specialitate este desigur extrem de important. Sursele tulburărilor de natură psihică sunt extrem de vaste. Alimentația și stilul de viată sunt doar unii dintre factorii care întregesc tabloul stării de bine.

Surse:

  1. https://www.alaskaseafood.org/health-nutrition/
  2. https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/
  3. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Selenium-HealthProfessional/
  4. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Omega3FattyAcids-HealthProfessional/
  5. https://uploads.alaskaseafood.org/2019/07/Brain_Health_and_Alaska_Seafood_WP1.pdf
  6. World Health Organization. Depression and Other Common Mintal Disorders. Global Estimates, Data Publicaţiei: 2017. https://www.who.int/mental_health/management/depression/en/ 5
ianuarie 15th, 2020 by Dudau Cristina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comentarii online. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate