„Portretul” educatorului care va reusi sa-i capteze atentia copilului tau

Peste 100 de educatori din sistemul de stat, psihologi, pedagogi si coordonatori responsabili cu intocmirea planificarilor pentru activitatile educationale, asistenti medicali, supraveghetori si ingrijitori din cresele de stat, care interactioneaza cu copii, au participat saptamana aceasta la cea de-a patra editie a Conferintei de educatie timpurie, la Hotel Capitol din Bucuresti. Evenimentul organizat de First7, divizia de training a Fundatiei Acorns, cu sprijinul Catena, si recomandat de Tonica, a avut ca scop oferirea accesului la informatie de ultima ora profesionistilor care lucreaza cu copii de 0-6 ani.



Fericirea se invata

Unul dintre cele mai interactive si mai inedite ateliere din cadrul evenimentului desfasurat intre 25 si 27 octombrie a fost sustinut de Shonette Bason Wood, trainer international, educator si mama a sase copii. Cursul intitulat „Spreading the Happiness” a pus accent pe importanta atitudinii educatorilor in raport cu copiii. Modul sau entuziast si pozitiv de a comunica a reusit sa ridice in picioare intreaga sala, iar participantii au lasat de-o parte retinerile si au dansat pe melodiile care au punctat periodic dicursul lui Shonette Bason Wood. Aceasta a facut o paralela intre modul in care un boxer intra in ring, etaland un intreg ritual menit sa-i induca o stare pozitiva si energica, cu modul in care educatorii trebuie sa se prezinte in fata copiilor de cresa sau de gradinita pentru a reusi nu doar sa le mentina atentia, ci si sa le stimuleze curiozitatea si creativitatea. De altfel, Shonette este recunoscuta pe plan international pentru modul in care stie genereaze la conferintele sale emotie, interes, pasiune si dorinta de a crea o cultura educationala puternica si pozitiva de care sa poata beneficia orice organizatie.

„Conform studiilor, creierul uman este programat sa vada mai mult partea negativa decat pe cea pozitiva intr-o situatie. Tocmai de aceea, este necesar sa depunem un efort pentru a ne concentra pe ceea ce este pozitiv. Oamenii fericiti pot fi modele foarte bune pentru a invata la randul nostru sa fim pozitivi. Sau, de ce nu, pentru ca ziua de nastere este un moment in care ne simtim bine –  pentru ca toti se poarta cat mai frumos, primesti cadouri si urari de bine –  ar trebui sa traim fiecare zi ca si cum ar fi ziua noastra de nastere‟, a recomandat Shonette Bason Wood.

Trainerul a incercat sa le explice educatorilor prezenti cat de importat este sa le arate copiilor ca ei sunt interesati in primul rand de ceea ce fac, pentru ca raspunsul copiilor sa fie unul pe masura. Iar aceste sfaturi sunt valabile nu numai pentru educatori, ci si pentru parintii care isi doresc sa primeasca altfel de reactii de la copiii lor, mult mai entuziaste.

Atitudine plictisita, reactie pe masura

Intreruperea comunicarii dintre adult si copil intervine adesea din cauza limbajului corpului pe care adultii il au in fata lor, care denota plictiseala. Astfel, adultul ii arata ca nu este alaturi de el cu adevarat, iar copilul are capacitatea de a intelege foarte repede un astfel de mesaj.

„Adultii se tot plang ca nu le pot distrage copiilor atentia de la tablete sau calculator. Pot, dar numai daca stiu cum sa le capteze atentia, daca le transmit bucurie si energie. De asemenea, un educator profesionist nu-si permite sa nu treaca peste greutati cu zambetul pe buze. Trebuie sa se antreneze sa-si pastreze entuziasmul in fata copiilor si sa fie rabdator si intelegator in interactiunea cu parintii”, a punctat specialistul in educatie timpurie.

Dar pentru ca un educator sa realizeze toate aceste lucruri cu usurinta, este nevoie de mult exercitiu personal, de rabdare si atentie pentru a descoperi ceea ce il face sa uite de griji si sa se simta mai intai el bine, pentru a transmite mai departe aceasta stare. In partea practica a atelierului, trainerul a recomandat elementele de yoga prin ras, care au un impact pozitiv atat asupra starii de bine a adultului, cat si a copilului.

Parintele, primul educator al copilului

Despre importanta mentinerii si antrenarii spiritului ludic in cazul educatorului ne-a vorbit si Valentina Secara, Fondator al Fundatiei Acorns, specializata in pedagogie.

„Sper ca educatorii sa plece de la aceasta conferinta cu mult entuzaism, sa fie fericiti si impacati cu vocatia aleasa, mai ales ca multi au inceput sa renunte la aceasta profesie si este mare pacat pentru invatamantul din Romania. Sper sa fie incantati de activitatile descoperite aici, care sunt la indemana lor si care pot fi aplicate cu copiii chiar de maine. Faptul ca se intorc de la editie la editie inseamna ca le place ceea ce se intampla aici. In plus aduc cu ei si alti colegi, pentru a descoperi impreuna ce se intampla la aceste ateliere‟, ne-a declarat Valentina Secara.

Citeste-i copilului! 5 beneficii esentiale de care parintii trebuie sa tina cont

Valentina Secara a subliniat si importanta celor doua exemple majore din primii ani de viata ai copilului, respectiv parintele si educatorul: „Copiii invata la aceasta varsa prin joaca si prin copiere. Parintele este primul educator al copilului, iar copilul va invata intai de la parinte, mai ales daca acesta da dovada de entuziasm si ii este partener copilului in tot acest proces. Automat, copilul va prelua de la el acest entuziasm, iar educatorul are rolul de a continua acest proces, sau de a-l suplini, daca el nu i-a fost oferit. Si acest lucru trebuie sa se intample de asa maniera pana cand copilul implineste varsta de 10 ani, pentru ca dupa aceasta varsta s-a constatat ca incepe, treptat, sa dispara curiozitatea copilului. Sa nu uitam ca o educatie facuta cu entuziasm, bogata in experiente, ii va fi reper adultului mai tarziu in tot ce va face el in existenta sa.

Nu in ultimul rand, Valentina Secara a accentuat faptul ca educatorii, dar si parintii trebuie sa copieze de la copiii lor aceasta pofta enorma de joaca. „Parintii, dar si eductaorii ar trebui sa inceteze sa-si mai controleze atat de mult comportamentul in relatia cu cei mici. Sa se relaxeze, pur si simplu, sa incerce mai des sa se lase dusi de val.”

Text: Oana Baltoc