Mihaela Bilic: „Nu trebuie sa confundam alimentatia sanatoasa cu cea dietetica” – partea I

Mihaela Bilic: „Nu trebuie sa confundam alimentatia sanatoasa cu cea dietetica” – partea IDin dorinta de a face alegerile corecte pentru copiii lor, parintii au tendinta de a exgera inclusiv in privinta alimentatiei. Cu atat de multe optiuni la indemana si de trenduri alimentare trecatoare, este destul de usor sa pici in capcanele lumii moderne. Medicul nutritionist Mihaela Bilic ne-a vorbit despre regulile de bun simt de care parintii ar trebui sa tina cont daca vor sa aiba copii sanatosi, recomandari pe care a incercat sa le includa si in prima carte de nutritie din Romania dedicata celor mici, „Abc de nutritie”, publicata la editura Curtea Veche.

Tonica: Care considerati ca sunt cele mai importante aspecte de care parintii ar trebui sa tina cont in alimentatia copilului?

Mihaela Bilic: Lucrurile sunt simple atata vreme cat avem un copil care nu are probleme de greutate, iar in 90% din cazuri sunt sanatosi. De asemenea, nu trebuie sa confundam notiunea de alimentatie sanatoasa cu cea de alimentatie dietetica. In mod normal, un copil sanatos are voie sa manance orice. Un copil care are probleme de greutate inseamna ca are acces la prea multa mancare si face prea putina miscare. Din pacate, in prezent exista tot mai mult pericolul sa stea in fata unui monitor si sa fie sedentar.

Ce parere aveti despre parintii care adopta tot felul de trenduri in alimentatie pentru copiii lor, din dorinta de a le oferi tot ce este mai bun, cum ar fi mancare bio sau alimentatia vegana?

Un copil trebuie sa aiba o alimentatie cat mai diversificata posibil. Asta nu inseamna ca tu, ca parinte, trebuie sa te miri ca un copil nu o sa prefere legumele. Natura stie ca in legume avem apa 90% si fibre, vitamine, minerale, care nu au valoare calorica. Si un copil nu are cum sa creasca numai cu legume. Fructele, la fel, sunt 90% apa. Deci un copil trebuie sa manance alimente concentrate, hranitoare, asta insemnand proteine, grasimi si fainoase, pentru ca in produsele fainoase avem amidon, din care un copil isi ia energia necesara, daca el chiar face miscare. Din punct de vedere al lucrurilor pe care trebuie sa le facem in alimentatia copiilor, as sublinia ca bunul simt este, de fapt, baza. Adica, cel mai bine ar fi ca mare parte din mancare sa fie gatita in casa, pentru ca asa stii exact ce ai pus in mancare. In momentul in care iei un produs cumparat, ambalat, industrializat, nu poti intui exact ce ingrediente contine. Nu este vorba neaparat despre faptul ca ingredientele sunt nesanatoase, cat despre faptul ca respectivul produs este mult mai bogat in grasime si zahar decat il facem noi acasa.

De unde apare aceasta apetenta a copiilor pentru tot ce este dulce si ce pot face parintii pentru a mentine un echilibru?

Sa nu ne miram ca un copil, cu cat este mai slab si mai activ, cu atat va cauta mai mult lucrurile dulci. El stie instinctiv ca in zahar are cea mai rapida forma de glucoza, adica de energie pentru miscare. Copiii isi pot permite insa sa manance dulciuri, pentru ca se misca foarte mult. Dar aici trebuie sa intervina rolul parintilor, de a tine balanta in echilibru. Adica nu cumva alimentele clasice sa fie inlocuite, cantitativ si ca frecventa, cu astfel de produse dulci. Si cand vorbim despre mancarea gatita, copiii simt si au nevoia de mai multa grasime, deci vor prefera intotdeauna un snitel in loc de o bucata de carne uscata, facuta la gratar. Parintii trebuie sa-si dezvolte abilitatea de a gasi mancaruri gustoase si atractive. Asa ca de ce sa nu le oferim si varianta de chiftele din carne slaba, tocata, de calitate, facute la cuptor, nu prajite? Snitelul este foarte concentrat in grasime, iar prajeala este indigesta. Putem manca si snitel, dar mai rar.

Ce alte alimente facute in casa, atractive pentru copii, sunt indicate?

Poti sa-i faci si hamburger gatit in casa, din carne slaba. Tot parintele trebuie sa faca diferenta intre ceea ce inseamna carne si mezeluri, pentru ca acestea din urma sunt produse concentrate si trebuie mancate rar si in cantitate mica. Mezel punem intr-un sendvis, dar cand ne asezam la masa, mancam carne proaspata. Ciorbele sunt un aliment complet, contin si legume, si carne, si paste fainoase. Cand avem un copil cu probleme de greutate, ciorba umple stomacul si este si dietetica. Invers, cand avem un copil energic si foarte slabut, daca mananca ciorba, la felul doi nu mai ajunge. Ideal pentru copii este sa vada ca toata familia mananca alimentele pe care dorim sa le consume. Copiii sunt mult mai sensibili la faptele noastre decat la ceea ce spunem. Ei sunt oglinda a ceea ce suntem noi cu adevarat, fie ca ne place, fie ca nu.

Ce parere aveti despre asa-numitele superalimente exotice de tipul quinoa, pe care parintii moderni incearca sa le introduca in alimentatia copiilor? Sunt mai nutritive si ne aduc beneficii mai importante decat alimentele pe care avem tendinta sa le consideram banale doar pentru ca ne sunt familiare?

Nu au niciun fel de avantaj fata de alte alimente. Pentru ca superaliment se pot numi, eventual, oleaginoasele de tipul alune, nuci, seminte, migdale, care presupun o concentratie de proteine, grasimi si glucide cum nu exista in natura intr-un produs similar. Aceste oleaginoase inseamna rezervorul genetic pentru recolta viitoare, iar o planta pune in seminte tot ce are mai valoros. Ele sunt, de fapt, un superfood, iar cand mancam un pumn de nuci trebuie sa stim ca avem toate categoriile de nutrienti: proteine, glucide, lipide, minerale. Copiii activi, eventual sportivii sau oamenii foarte energici le pot consuma fara sa aiba probleme cu silueta. Acestea se pot numi superalimente. Nu este nevoie sa insisti ca un copil sa manance quinoa, pentru ca la fel de bine poate sa manance orez si paste. Se poate argumenta ca quinoa nu contine gluten, dar atata vreme cat vorbim de persoane sanatoase, toate aceste alegeri nu inseamna decat ca ne complicam viata inutil.

Partea a-II-a a interviului cu nutritionistul Mihaela Bilic, in care specialistul explica si care este cantitatea orientativa de zahar pe care un copil nu ar trebui sa o depaseasca intr-o zi, o puteti citi aici.

Text: Oana Baltoc

Sursa foto: Marius Baragan