Martisorul, de la origine si semnificatie pana astazi

Martisorul, de la origine si semnificatie pana astaziLuna martie impleteste in alb si rosu revenirea la viata a naturii. In traditia populara, aceasta luna se numeste martisor, iar, in trecut, odata cu venirea primaverii, oamenii ieseau la muncile campului. Simbolul lunii martie este o mica podoaba ce are agatat un fir realizat din doua culori: alb si rosu – antiteza dintre pace si razboi, cald si frig, sinceritate si minciuna. Istoria sarbatorii martisorului nu este cunoscuta exact, dar se pare ca se trage din perioada Imperiului Roman cand Anul Nou se sarbatorea in prima zi a primaverii, adica la inceput de martie.

Legendele martisorului

  • Una dintre legende si cea mai cunoscuta este aceea a voinicului care a eliberat Soarele. Povestea spune ca Soarele a coborat pe Pamant si s-a intrupat intr-o fata superba. Ea a fost furata de catre un zmeu si inchisa in palatul lui. Lumea a devenit din ce in ce mai trista, dar un tanar curajos a hotarat sa plece in cautarea ei. A gasit palatul si l-a convocat pe zmeu la lupta dreapta. L-a invins, iar fata a fost eliberata; Soarele si-a redobandit locul pe cer, insa voinicul zacea ranit pe neaua alba. Sangele i s-a scurs pe omat pana cand a ramas fara suflare. Zapada s-a topit si astfel au rasarit ghioceii. Rosul ne aminteste de curajul tanarului, iar albul, de puritatea primaverii.
  • Un alt mit evoca lupta dintre Iarna si Primavara. In prima zi a lui martie, Primavara observa la marginea padurii, sub o tufa de porumbari cu ramuri spinoase, un ghiocel care se chinuia timid sa rasara de sub omat. Ea da zapada la o parte si rupe crengile cu spini, insa Iarna se enerveaza si cheama Vantul si Gerul pentru a distruge floarea plapanda. Ghiocelul ingheata, insa Primavara isi pune mainile deasupra florii si topeste zapada, dar se raneste si sangele incepe sa curga. Cand picaturile de sange ating ghiocelul, el reinvie. Astfel, Primavara invinge Iarna.

De la simbol la creatie artistica

In trecut, martisorul era daruit copiilor si tinerilor, atat fete, cat si baieti, iar snurul era fie legat la incheietura mainii, fie agatat in piept. Snurul se purta toata luna martie si se agata de creanga unui pom inflorit. La snur s-a adaugat apoi un banut de argint asociat soarelui. In zilele noastre insa, martisorul a capatat o cu totul alta semnificatie. De la banutul simplu s-a ajuns la tot felul de figurine handmade, la brose aurite, poleite, la bibelouri in miniatura, la obiecte kitschioase. Astazi, firul impletit si-a pierdut semnificatia, iar traditia martisorului s-a schimbat. Femeile primesc de Martisor, in zilele noastre, tot felul de obiecte care depasesc imaginatia: parfumuri, genti, excursii. Am uitat de miturile care stau la baza martisorului si tindem sa transformam orice sarbatoare, sa-i dam o „tenta materiala”. Profunzimea nu mai exista, iar obiectul de care se agata firul poate fi creat din orice si poate avea mai multe semnificatii.

In unele zone ale tarii, nu femeile sunt rasfatate in prima zi a lunii martie, ci barbatii! Ei primesc de la prietene si de la partenerele de viata mici obiecte simbolice, iar, drept rasplata, domnii le fac cadouri urmaselor Evei pe 8 martie.

Text: Ruxandra Dumitrescu