„Cei patru Calareti ai Apocalipsei”: greselile grave care ne otravesc relatia de cuplu

„Cei patru Calareti ai Apocalipsei”: greselile grave care ne otravesc relatia de cupluIn timpul anului ne transformam adesea jobul in „iubirea vietii”, uitam sa investim in relatia de cuplu si, brusc, inainte de Craciun si de Revelion, avem pretentia ca cel de langa noi sa fie o persoana flexibila si intelegatoare. Psihologul clinician Gaspar Gyorgy explica de ce mecanismul relatiilor nu este atat de simplu pe cat ne-am dori.

Tonica: Care sunt principalele motive generatoare de stari conflictuale in cuplu, in perioada sarbatorilor?

Gaspar Gyorgy: Pentru omul modern, timpul de calitate petrecut impreuna cu cei dragi este o mare provocare. In majoritatea zilelor functionam pe modul de „pilot automat”, sedusi de promisiunile unui trai perfect. Ei bine, relatiile nu functioneaza chiar asa. Un partener ignorat in timpul anului va gasi greu resursele ca de sarbatori sa fie darnic din punct de vedere relational. Relatiile sunt vii si au nevoie constant de atentia noastra; in caz contrar, se racesc si nu mai reprezinta o sursa de siguranta. Acesta este si tiparul psihologic din spatele starilor conflictuale care apar odata cu sarbatorile.

Neintelegerile in cuplu se pot amplifica si ca urmare a faptului ca la final de an facem, instinctiv, un bilant personal?

Sfarsitul de an vine cu mult stres, mai ales daca suntem sclavii mesajelor de genul „niciodata, nimic nu este suficient de bun, frumos, bine facut”. Umbra perfectionismului este marele virus psihologic al zilelor noastre, care ne saboteaza atat relatia cu sinele, cat si conexiunile cu cei din jur. Imi pot foarte bine imagina ca o alta sursa de conflict este asumarea unui bilant imperfect, care ne pune fata in fata cu propria vulnerabilitate. Daca avem curajul sa ne acceptam asa cum suntem, atunci integram esecul si, cu putina inteligenta relationala, salvam sarbatorile.

Sarcinile gospodaresti se inmultesc in perioada sarbatorilor, iar femeile, de regula, simt ca fac totul si partenerul mai nimic. Sunt indreptatite reprosurile facute de femei in acest sens?

Noi, barbatii, ne dorim colaborarea, dar ne rusinam de anumite comportamente sau suntem speriati ca ne demasculinizam daca facem ceva ce tatii sau bunicii nostri nu au facut. O partenera neincrezatoare isi va aborda partenerul pe un ton critic, dispretuitor si pasiv-agresiv – atitudine care adesea activeaza creierul emotional al barbatului, care intra in defensiva prin activarea mecanismului biologic de lupta, fuga sau inghet.

Procentul problemelor fara rezolvare intr-un cuplu

Daca insa femeia cunoaste catusi de putin psihologia masculina, atunci cu siguranta stie ca „vorba dulce mult aduce”, ca aceste conversatii merita incepute din timp, nu pe 24 decembrie, si ca de obicei prima reactie a barbatului este „Nu” – dar nu este si ultima, el are nevoie de timp sa se obisnuiasca cu ideea. Totul tine de cat de multa siguranta putem activa in cuplu, exact asa cum apare si in cartea “Impreuna la bine si la greu”, scrisa de renumitii Harville Hendrix & Helen LaKelly Hunt si publicata in limba romana la Editura Povesti de Papadie.

„Cei patru Calareti ai Apocalipsei”: greselile grave care ne otravesc relatia de cupluCare sunt cele mai mari greseli pe care le facem pe drumul catre un conflict cu partenerul?

In mod cert, critica, dispretul, intrarea in defensiva si blocajele in comunicare. In literatura de specialitate, aceste greseli sunt numite metaforic „Cei patru Calareti ai Apocalipsei”. Studiile din psihologia relationala arata ca, atunci cand ne implicam sistematic intr-unul dintre acestea, nu facem altceva decat sa otravim inconstient legatura dintre noi.

Care sunt regulile esentiale ale unei bune comunicari?

Regula numarul unu este siguranta relationala. Daca vrem ca partenerul sa ne asculte, sa ne inteleaga si sa rezoneze cu nevoia noastra, este esential sa invatam sa comunicam constient. Sa existe o structura in comunicare, sa ne asiguram ca exista dialog, si nu un dublu monolog. Uneori este necesar sa stabilim din timp momentul discutiei. Partenerii vorbesc pe rand, cel care transmite un mesaj mai delicat o face cu blandete, iar cel care recepteaza are de oglindit, validat si de empatizat cu ceea ce aude, fara a fi si de acord.

Avem tendinta sa vedem de fiecare data in reprosurile partenerului o “declaratie de razboi”. Se pot ascunde probleme mai grave, nemultumiri sau temeri mai profunde in spatele unei izbucniri iscate, aparent, de un lucru banal?

Experienta personala si profesionala ma face sa cred ca, adesea, reprosurile care vin din partea partenerului contin un sambure de adevar. Daca acceptam faptul ca printre functiile majore ale unei relatii de iubire se numara vindecarea si cresterea psihologica a celor doi, atunci usor putem admite ca nimeni nu ajunge sa ne detecteze minusurile mai repede decat persoanele dragi (partenerii si copiii). Este vorba despre abilitati insuficient dezvoltate sau limitari cognitive. Care din cauza felului in care am fost crescuti ajung sa devina niste voci interioare care ne spun ca noi nu suntem capabili, nu suntem in stare sau nu putem face mai mult.

5 lucruri pe care femeile si-ar dori ca barbatii sa le inteleaga despre ele

Este inconfortabil cand persoana care candva ma considera “perfect” acum imi aduce reprosuri, dar si aici merita sa fim curiosi si sa vedem oare de ce ne dor atat de tare cuvintele partenerului. Iar daca este sa fim cu adevarat sinceri, mai devreme sau mai tarziu vom constientiza ca acestea seamana foarte mult cu vorbele adultilor care ne-au ingrijit in copilarie. Deoarece in relatia de cuplu, inconstient ajungem sa reconstruim scena copilariei pentru ca, intr-un final, sa primim ceea ce ne-a lipsit “acolo si atunci”. Insa acum nu mai suntem copii, ca adulti avem multe resurse si este responsabilitatea noastra sa le descoperim, sa actionam constient si sa ne cultivam inteligenta relationala.

Despre cearta in cuplu, o vorba din popor spune ca “nu este bine sa mergeti suparati la culcare”. Pe de alta parte, este indicat si sanatos sa treci peste ceea ce te nemultumeste in raport cu partenerul, chiar daca nu s-a ajuns la o rezolvare a problemei care te-a deranjat?

Este o dovada de sanatate relationala sa reparam cat mai repede rupturile psihologice care apar intre doi parteneri. O stare prelungita de suparare, rusinare sau furie ne afecteaza atat relatia, cat si sanatatea. Este adevarat ca nu mereu gasim usor intelepciunea de a recunoaste care este contributia noastra la situatia iscata si, deseori, ne afundam in rolul de victima. Insa daca dam dovada de o prezenta constienta si de curiozitate ne va fi mult mai usor. Prezenta constienta sau starea de mindfulness inseamna ca suntem deschisi fata de toate trairile noastre (ganduri, emotii, senzatii etc.) si putem sa vedem si acceptam si durerea partenerului.

5 intrebari pe care nu ar trebui niciodata sa i le pui unui barbat

Iar curiozitatea presupune ca “sapam psihologic” pentru a ajunge dincolo de gandurile de suprafata care ne invadeaza judecata si care adesea spun ca “Totul este din cauza celuilalt”; “Celalalt este rau”; “Daca ne-ar iubi cu adevarat nu ar face asta;” etc. Daca suntem suficient de indrazneti sa trecem de aceste ganduri, ne va fi mult mai usor sa descoperim adevarul din spatele crizei relationale. Deoarece in majoritatea cazurilor, criza este cauzata doar in procent de 10% de comportamentul partenerului sau de ceea ce traim in prezent, restul de 90% are de-a face cu ranile copilului invizibil din launtrul nostru.

Tu stiai ce tip de comportamente pun barbatii pe fuga? Afla de aici care sunt acestea!

Text: Oana Baltoc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *