Sarcina poate fi una dintre cele mai speciale perioade din viata unei femei, insa, pe cat este de minunata, pe atat este si de solicitanta. Mai mult de 50% dintre femeile insarcinate recunosc ca, pe parcursul celor noua luni, s-au confruntat cel putin o data cu un episod depresiv sau tulburari anxioase. Vorbind despre sanatatea psihica, la fel de importanta ca si cea fizica, nu putem sa nu ne intrebam daca anxietatea reprezinta un pericol pentru mama si fat. La aceste intrebari ne raspunde Ioana Bors, psihoterapeut.
Tonica: Ce este anxietatea si de ce apare?
Ioana Bors: Anxietatea este o stare de teama difuza, similara cu nelinistea sau ingrijorarea. Ea apare in situatii in care fie nu stim ce urmeaza, fie urmeaza ceva ce noi nu putem controla − de exemplu, evolutia unei boli, un examen dificil sau un job nou. Aceasta este insotita de crearea unor scenarii imaginare, cresterea pulsului, agitatie, incordarea musculaturii. Uneori, pot aparea si tremuratul, transpiratia abundenta, durerea de stomac sau ticurile.
Cum resimte gravida, din punct de vedere emotional, starile anxioase?
Pe fondul modificarilor hormonale, femeia este mai sensibila in timpul sarcinii. Ea resimte lucrurile mult mai puternic. Acest lucru o ajuta sa fie in contact cu nevoile sale, dar o si lasa mai sensibila in fata frustrarilor sau anxietatii, pe care le traieste mai intens.
In ce mod este influentat bebelusul de anxietatea mamei?
Organismul reactioneaza la anxietate, printre altele, si prin producerea suplimentara de cortizol. Acesta este un hormon care, in doze potrivite, este benefic, dar care poate sa cauzeze si stres. Astfel, stresul mamei ajunge si la copil, iar in cazul unui exces, pot sa apara efecte negative. In plus, schimbarile comportamentale ale mamei pot influenta bebelusul. De exemplu, daca aceasta incepe sa manance mai putin, evident va fi o influenta negativa. Un grad moderat de anxietate insa poate face mamica sa fie mai atenta la ea si sa aiba mai multa grija la program si alimentatie, oferind copilului cadrul pentru o dezvoltare armonioasa.
Care sunt cauzele anxietatii din timpul sarcinii?
In primul rand, apar o serie de intrebari legate de sanatatea si dezvoltarea copilului („Este sanatos? Creste suficient?”) si de rolul de parinte („Voi fi o mama buna?”). O alta zona vulnerabila este cea a relatiei de cuplu si a relatiilor sociale in general („Ma mai iubeste? Va fi un tata bun?”, „Voi mai avea timp sa ies cu prietenii?”). Aici se adauga si modificarile aparute la nivel corporal, care influenteaza imaginea de sine („Voi mai slabi dupa sarcina?”).
Care sunt cele mai intalnite tulburari comportamentale din timpul sarcinii?
Mamica poate sa planga mai des, sa tipe mai mult sau sa fie mai dura in relatiile cu ceilalti. De asemenea, anumite aspecte se pot amplifica, de exemplu, mancatul in exces, ticurile sau gandurile legate de curatenie, alimentatie sau sanatate. Unele femei pot incepe sa mearga foarte des la nutritionist sau medic. Acesta nu este un lucru daunator, dar poate distrage atentia de la alte activitati importante.
Cum se trateaza tulburarile de anxietate?
Starea de anxietate este o reactie normala la o situatie stresanta si nu necesita interventie. Vorbim despre tulburari ale anxietatii atunci cand aceasta apare foarte des sau foarte intens, mergand pana la atacuri de panica. Aceste stari pot fi ameliorate in cadrul psihoterapiei, unde puteti sa intelegeti mai bine anxietatea, sa o gestionati adecvat si sa invatati tehnici de relaxare. Daca anxietatea are legatura cu partenerul, puteti incepe impreuna o terapie de cuplu.
Cateva recomandari pentru gravidele anxioase.
Primul pas pe care orice mamica il poate face este sa se informeze. Poate apela pentru aceasta la un specialist sau la carti, reviste si site-uri de specialitate. De asemenea, mama poate merge la diferite cursuri pe teme psihologice, la sedinte de consiliere prenatala sau cursuri de puericultura sau la psihoterapie. Poate, de asemenea, sa faca exercitii de relaxare sau activitati fizice specifice. O alta recomandare este sa aiba grija de ea si sa fie atenta la propriile nevoi (programul de munca, somnul si alimentatia, relatiile sociale etc.).
Text: Alexandra Lupu